• Conform unui raport al Comisiei Europene, in 12 state membre ale UE rata somajului ramane mai ridicata in randul femeilor. O mare parte a locurilor de munca ocupate de femei sunt concentrate in sectorul public, motiv pentru care acestea sunt afectate in mod disproportionat de pierderea locului de munca din cauza ajustarii bugetelor. Aceasta situatie se regaseste si in Romania. Femeile care lucrau in sectorul public sunt afectate in mod direct atat de disponiblizari, cat si de reducerile bugetare operate in ultimul timp. Pentru persoanele disponibilizate, riscul de a nu gasi un nou loc de munca este mai ridicat in randul femeilor. De aceea, incurajarea spiritului antreprenorial al femeilor reprezinta motorul care poate revigora nu doar economia, ci intreaga societate.
• Un raport recent al GoldmanSachs arata ca femeile sunt motorul relansarii economice viitoare. Raportul pleaca de la analiza cheltuielilor facute de barbati si femei la nivel global si arata ca femeile – ale caror cheltuieli in crestere se concentreaza mai mult pe sanatate, educatie si viata copiilor – ajuta dezvoltarea capitalului uman, mai mult decat cheltuielile barbatilor – care au sustinut cresterea economica in anii de pana acum.
• Credit EuropeBank si EximBank incurajeaza spiritul antreprenorial al femeilor prin propunerea unor credite destinate femeilor care vor sa-si dezvolte o afacere sau vor sa porneasca de la zero. Principala conditie pentru accesarea acestui tip de produs este ca actionarul majoritar al IMM-urilor sa fie asigurat de o femeie antreprenor sau aceasta sa aiba functia de administrator si calitatea de actionar in cadrul societatii care urmeaza sa benefieze de credit.
• Este necesar sa promovam politici publice indreptate catre sectorul feminin.
• IMM-urile reprezinta coloana vertebrala a unei economii.
• Elaborarea unei politici publice pentru persoanele de varsta a treia.
• Infiintarea unui Centru de Resurse pentru Dezvoltarea Afacerilor Femeilor pentru promovarea programelor existente de investitii pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale, pentru consiliere profesionista privind serviciile financiare si facilitatile fiscale adresate femeilor antreprenoare; pentru organizarea de intalniri regulate intre antreprenoarele de succes din Romania si viitoarele antreprenoare; pentru organizarea de cursuri de imbunatatire a strategiei de afaceri in timpul recesiunii, consiliere pentru intocmirea planurilor de afaceri, formarea de competente antreprenoriale etc.
• Promovarea abilitatilor antreprenoriale in randul scolilor si a universitatilor (oferirea de co-finantare pentru micile afaceri initiate de tineri).
• Revizuirea sistemului de acordare de garantii, credite si co-finantare – extinderea aplicarii pe categorii sociale specifice.
• Investitii in programe pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale pentru turismul rural (promovarea produselor traditionale).

Multumim tuturor participantilor pentru deschiderea de care au dat dovada!

Referindu-se la votul pozitiv din plenul Camerei Deputatilor, care transforma in lege colectarea selectiva obligatorie in institutiile publice, Sulfina Barbu a declarat ca efortul colegilor parlamentari reprezinta singura cale eficienta de a proteja mediul inconjurator.

„Desi vine cu cateva zile mai tarziu, adoptarea colectarii selective obligatorii este modul eficient de a sarbatori Ziua Mediului.

Vremea actiunilor exclusiv simbolice pentru protejarea mediului a trecut. Avem nevoie de actiuni consistente, prin care sa ne asiguram ca atitudinea responsabila fata de mediu este respectata si devine o practica de zi cu zi, nu doar de cateva ori pe an, cand sarbatorim diverse evenimente pentru protejarea mediului.

La fel de important este sa privim mediul ca pe o resursa  de combatere a crizei economice.  Mediul este o sansa pentru dezvoltarea de firme noi, pentru crearea de noi locuri de munca. Iar acesta este un bun exemplu. Colectarea selectiva a deseurilor in cantitati mari va  crea locuri de munca in firmele care se ocupă cu colectarea deseurilor sau cu producerea infrastructurii specifice, cum sunt containerele speciale sau in firmele care se ocupa cu reciclarea deseurilor.

Concret, Legea privind colectarea selectiva va obliga functionarii din institutiile publice sa colecteze selectiv hartia, plasticul, sticla si aluminiul pentru a fi revalorificate. Legea impune sarcini clare pentru autoritatile statului, in privinta colectarii in institutiile publice: obligativitatea organizarii si operationalizarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor, modalitati si conditii de implementare, termene clare, desemnarea responsabililor. Am prevazut si o serie de contraventii pentru nerespectarea obligatiilor autoritatilor, precum si pentru operatorii obligati sa preia selectiv deseurile. Este un pas inainte in asumarea unui comportament responsabil fata de resursele naturale” a declarat Sulfina Barbu.

1. Majorarea la 80% a cotei din dividendele întreprinderilor de stat, care se varsă la bugetul statului (urmează să fie transmisă o scrisoare către Guvern pentru implementarea acestei măsuri de către fiecare ordonantor de credite).

2. Deducere fiscală (pe bază de bon fiscal) de 10% din valoarea taxei pe valoarea adăugată pentru lucrări de renovare/modernizare a locuinţelor şi clădirilor

Impact economic: Creştere economică potenţială: +0,3 puncte procentuale

Impact bugetar: Lucrările de reparaţii şi renovare reprezintă circa 32% din valoarea lucrărilor de construcţii, totalizând aproximativ 37 miliarde lei. În consecinţă, valoarea adăugată brută reprezintă 17,5 miliarde lei.  După deducere, ar rezulta o încasare de TVA de 1,5 mld. lei.

3. Scutire de impozit pe profit pentru contribuabilii nou înfiinţaţi care investesc cel puţin 1 milion de euro şi creează cel puţin 50 de noi locuri de muncă

După  articolul 37 din Codul fiscal, se introduce un articol nou, art.371, cu următorul cuprins:

„Art.371 – (1) Contribuabilii nou înfiinţaţi care investesc în achiziţionarea de mijloace fixe amortizabile în valoare totală de minimum 1 milion de euro şi creează cel puţin 50 de noi locuri de muncă, într-o perioadă de 1 an de la data înregistrării, potrivit legii, beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal următor celui în care sunt îndeplinite condiţiile respective.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru activele considerate noi, în sensul că nu au fost anterior utilizate.

(3) Scutirea prevăzută la alin.(1) se acordă  numai dacă contribuabilii realizează,  în continuare, venituri impozabile, încă o perioadă egală  cu perioada de scutire. In caz contrar, impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc majorări de întârziere, de la data acordării facilităţii, potrivit legii.

(4) Scutirea prevăzută la alin.(1) se acordă  cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat.“

Motivare:

Stimularea mediului de afaceri concomitent cu crearea de noi locuri de muncă  şi favorizarea investiţiilor şi a producătorilor de active fixe.

Impact bugetar:

Prin înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitorii străini, sub forma unei investiţii pornite de la zero (firme Greenfield), se prevede înfiinţarea de noi locuri de muncă (minim 50 de locuri de muncă noi în primul an de la înfiinţare), ceea ce determină următoarele efecte asupra veniturilor bugetare:

- Număr firme nou înfiinţate    100 firme

- Număr persoane angajate/firmă     50 persoane

- Contribuţii sociale angajatori     27,85 %

- Contribuţii sociale angajaţi      16,50 %

- câştig salarial mediu brut CNP 1945 lei

- Contribuţiile angajatorului

1945 x 27,85% = 541,7 lei

541,7 lei x 5.000 x 12 luni = 32,5 mil. lei

- Contribuţia angajatului

1945 x 16,5% = 321 lei

321 x 5.000 x 12 luni = 19,3 mil.lei

- Impozit venit

- contribuţii sociale 1945 x 16,5% = 321 lei

- deducere medie 190

- impozit pe venit 1434 x 16% = 229,4 lei

229,4 x 5.000 x 12 luni = 13,8 mil.lei

- Influenţe

2011

(+) 65,6 mil.lei

- Scutirea de impozit pe profit pentru aceste firme poate implica efecte negative ce nu pot fi cuantificate.

4. Modificarea articolului 120 alineatul (7) din Codul de procedură fiscală, astfel:

„(7) Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.“

Motivare:

- având în vedere că anul 2010 este încă un an de criză, precum şi actualele tendinţe ale BNR referitoare la reducerea dobânzii de referinţă.

5. Modificarea articolului 116 din Codul de procedură fiscală, astfel încât să fie reglementată compensarea de drept a creanţelor fiscale, astfel:

„Articolul 116 – Compensarea

(1) Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică.

(2) Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează  de drept când creanţele există  deodată, fiind deopotrivă, lichide şi exigibile.

(3) În sensul prezentului articol, creanţele fiscale sunt exigibile:

a) la data scadenţei conform art.111;

b) la termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu sumă  negativă de TVA cu opţiune de rambursare, în limita şi cu condiţia confirmării sumei solicitată la rambursare prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii;

c) la data emiterii, potrivit legii, a unei decizii de soluţionare a cererii de restituire a accizei sau taxei pe valoare adăugată, după  caz;

d) la data comunicării deciziei, pentru obligaţiile fiscale principale, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii stabilite de organele competente prin decizie;

e) la data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil;

f) la data individualizării sumei, pentru obligaţiile de plată  de la buget;

g) la data primirii titlurilor executorii emise de alte instituţii, în vederea executării silite de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(4) Creanţele fiscale ale debitorului vor fi compensate cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă  să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional.

(5) Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează  cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură. Eventualele diferenţe rămase vor fi compensate cu alte obligaţii fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută la alin.(4).

(6) Compensarea se constată de organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din oficiu. Dispoziţiile art.115 privind ordinea stingerii datoriilor sunt aplicabile în mod corespunzător.

(7) Organul fiscal competent va comunica debitorului decizia cu privire la efectuarea compensării, în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.”

Motivare:

- Favorizarea mediului de afaceri. În fapt, se elimină situaţiile în care, pe fondul lipsei unui act procedural (cerere sau constatare a organului fiscal), contribuabilii datorează accesorii pentru obligaţii neachitate deşi au sume de încasat de la buget (de regulă, sume reprezentând TVA de rambursat).

6. Pentru corelarea cu articolele 116 şi 120 ale Codului de procedură fiscală, articolul 122 – Majorări de întârziere în cazul compensării – Se abrogă.

7. Modificarea articolului 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/2009 pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico – financiare, astfel:

”Art.9. – Cererile de amânare la plată a obligaţiilor fiscale datorate şi neachitate se pot depune până la data de 30 iunie 2011.”

Motivare:

Având în vedere că starea de criză economică persistă  şi chiar s-a accentuat, este necesară menţinerea facilităţilor fiscale acordate prin amânarea la plată. Această măsură sprijină operatorii economici aflaţi în dificultate economică temporară generată de lipsa lichidităţilor.

Iniţiatori:

Roberta Alma ANASTASE – deputat PD-L

Sulfina BARBU–  deputat PD-L

Sever COTOI VOINESCU–  deputat PD-L

Vasile GHERASIM–  deputat PD-L

Zanfir IORGUŞ– deputat PD-L

Ioan OLTEAN – deputat PD-L

Deputatul PSD Aurel Vladoiu a subliniat si el ca grupul social-democrat sustine initiativa Sulfinei Barbu, pe care o considera “valoroasa”, aratând ca si pesedistii au avut amendamente în Comisia de administratie, pentru a îmbunatati proiectul de lege.

Si independentii si-au exprimat sustinerea pentru proiectul Sulfinei Barbu prin vocea lui Vasile Soporan, care a precizat ca apreciaza initiativa presedintei Comisiei pentru administratie, problematica deseurilor si a gestiunii deseurilor fiind o problema importanta la nivelul UE.

Votul final asupra proiectului legislativ va fi dat saptamâna viitoare în Camera Deputatilor, care este for decizional. Proiectul a fost respins în plenul Senatului.

Obiectul acestei legi îl constituie instituirea obligativitatii organizarii sistemelor de colectare selectiva a deseurilor în institutiile publice si în institutiile în care statul este actionar majoritar.

Organizarea si operationalizarea sistemului de colectare selectiva în institutiile publice se realizeaza direct, de catre reprezentantii institutiilor publice sau prin delegarea acestei responsabilitati catre terti, respectiv societati comerciale si/sau organizatii non-guvernamentale non-profit.

Fiecare institutie publica este obligata sa finanteze din fonduri proprii sistemul de colectare selectiva a deseurilor provenite din desfasurarea propriei activitati, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Nerespectarea legii atrage dupa sine sanctiuni constând în amenzi ce pot ajunge la 10.000 lei.

Pe 4 mai, Comisia de administratie din Camera Deputatilor a avizat favorabil, în unanimitate, proiectul legislativ apartinând Sulfinei Barbu care instituie obligativitatea colectarii selectiva a deseurilor în institutiile publice.

Presedintele comisiei din Camera Deputatilor, Sulfina Barbu, considera ca obligativitatea colectarii selective în institutiile publice vine în sprijinul implementarii Directivei Parlamentului European care prevede ca statele membre trebuie sa introduca colectarea selectiva cel putin pentru hârtie, metal, plastic si sticla pâna în 2015.

“Colectarea selectiva a deseurilor în România este înca la un nivel foarte scazut si se bazeaza în principal pe voluntariat. Cum pentru 2020 avem tinte fixate pentru reutilizare si reciclare de 50% din masa totala de deseuri, singura solutie ramâne obligativitatea colectarii selective. Legea privind colectarea selectiva va obliga functionarii din institutiile publice sa colecteze selectiv hârtia, plasticul, sticla si aluminiul pentru a fi revalorificate. Este un pas înainte în asumarea unui comportament responsabil fata de resursele naturale”, a declarat Sulfina Barbu.

Sulfina Barbu a precizat ca experienta proiectului pilot pentru colectarea selectiva a deseurilor introdus anul trecut în Camera Deputatilor a fost încurajatoare si a ajutat-o sa puna la punct un program cu adevarat functional.

„În primul rând, astăzi Guvernul va finaliza pachetul de măsuri convenit cu Fondul Monetar Internaţional. Vreau să spun de la început că PDL sprijină Guvernul şi acest pachet de măsuri de austeritate. Situaţia este gravă şi trebuie să avem curajul să venim în faţa românilor şi să le prezentăm cifrele aşa cum sunt:

• În comunism – deci o economie de stat – România avea 900.000 de bugetari. Acum, când ar trebui să fie o economie de piaţă, avem 1.400.000 de bugetari.

• România este unul dintre puţinele state din Europa şi din lume unde salariile bugetarilor sunt mult mai mari decât salariile din mediul privat.

• 66% din Buget sunt cheltuiţi pentru pensii, salarii şi ajutoare sociale.

• Am ajuns ca în unele judeţe o treime din pensionari să fie pensionaţi pe caz de boală. Deci, oameni care mai pot munci se pensionează şi lovesc astfel în cei care au muncit toată viaţa cinstit.

Toate acestea sunt realităţi economice. Dezechilibrul între sistemul privat şi cel bugetar se adânceşte şi deja nu mai sunt bani pentru plata acestor excese bugetare. Aşa nu mai putem continua, fără a risca să distrugem motorul principal al însănătoşirii economiei, sistemul privat.

Trebuie să le spunem cinstit românilor că dacă nu aplicăm aceste reduceri ale sistemului bugetar acum, atunci nu mai există viitor pentru economie şi pentru România.

Şi eu şi colegii mei am vorbit cu pensionari şi cu oameni care lucrează în sectorul bugetar. Ştim foarte bine cât de mult îi vor afecta aceste măsuri, dar ele nu mai pot fi evitate. Nu pot fi evitate fără riscul ca peste câteva luni, un an să nu mai avem bani pentru plata salariilor şi pensiilor. Din aceste motive, PDL va sprijini cu putere pachetul de măsuri pe care Executivul îl va finaliza astăzi.

În al doilea rând, vrem să reluăm apelul la PSD şi PNL să lase deoparte basmele şi să vină cu soluţii fundamentate economic. Nu ne ferim să spunem: dacă au soluţii mai bune care sunt fundamentate economic, atunci le vom pune în aplicare. Până acum însă, PSD şi PNL au refuzat orice dialog cu Executivul, cu Preşedintele şi cu sindicatele. S-au retras la sediile lor de partid sau pe la televiziuni de unde au anunţat măsuri cu substrat electoral. Sigur că PNL poate câştiga electorat dacă susţine că soluţia este scăderea taxelor. La fel, PSD poate câştiga electorat dacă susţine că nu trebuie reduse nici salariile, nici pensiile şi că este de ajuns să revenim la cota de impozitare progresivă. Miza nu este însă de a câştiga electorat. Miza este ca măsurile să fie aplicabile şi să fie sprijinite de cifre. Iar măsurile propuse de PSD şi PNL sunt basme.

În al treilea rând, vreau să reiau un mesaj pe care Traian Băsescu l-a dat şi ieri, dar şi în 2002: necesitatea de a alege între afaceri şi funcţiile publice. Preşedintele a spus cu subiect şi predicat că dacă politicienii cer sacrificii, sunt obligaţi să le dea românilor încredere. Separarea afacerilor de politică si publicarea veniturilor angajaţilor din instituţiile publice sunt dovezi de încredere. De aceea, astăzi vreau să mă alătur colegilor mei din PDL care ieri au susţinut necesitatea ca fiecare politician să aleagă între afaceri şi funcţiile publice. Nu este vorba de o dovadă de bravură, ci este un gest de normalitate şi o dovadă de încredere pe care toţi politicienii trebuie să o dea românilor.

Cu referire la anunţul sindicatelor privind demararea protestelor, deşi ştim cu toţii că măsurile sunt dificile şi că este dreptul oamenilor să protesteze, problemele economice se rezolvă doar prin dialog, nu prin greve. Acceptăm dreptul sindicatelor de a protesta, însă trebuie să acceptăm şi realitatea: blocarea activităţii prin greve nu aduce bani în plus pentru pensii şi salarii.  Din contră, fiecare zi de greve şi blocare a activităţii nu face decât să afecteze şi mai mult economia.

Guvernul a dat dovadă de deschidere la dialog şi a dovedit că, acolo unde realitatea economică permite, există şi deschidere către consens. Dovadă este şi declaraţia de astăzi a premierului, de unde am înţeles că unele categorii de venituri sunt protejate, aşa cum este cazul pensiei sociale minim garantate, venitului minim garantat şi salariul minim pe economie. Guvernul face tot posibilul pentru a menţine deschis dialogul cu partenerii sociali şi, cu siguranţă, în perioada următoare vor continua discuţiile cu sindicatele”

„Toti colegii mei ar trebui sa isi aduca aminte ca disciplina si respectarea deciziilor stabilite in interiorul partidului, au ajutat PDL sa iasa din toate situatiile dificile. Toti membrii PDL trebuie sa dea dovada de maturitate si sa faca diferenta intre promovarea opiniei sau imaginii personale si punctul de la care incep sa afecteze partidul. Trebuie sa punem punct declaratiilor de sezatoare, de pe margine, si este nevoie sa sustinem aceste masuri pentru ca sunt corecte si necesare. Iar guvernul trebuie sprijinit sa actioneze in continuare cu hotarare.

Toate statele UE se confrunta cu o situatie economica extrem de dificila si peste tot se iau masuri de reducere a cheltuielilor din sectorul public. Stim cu totii foarte bine ca, cheltuielile din acest moment, in ciuda veniturilor inca mici ale romanilor, sunt mult mai mari decat ce poate sustine economia. Guvernatorul BNR a spus cel mai clar: in regimul comunist cand statul controla totul, statul avea 900.000 de angajati, dupa 20 de ani de economie libera, statul a ajuns sa aiba 1.400.000 de angajati. La 4,3 milioane de angajati avem 4,5 milioane de pensionari, din care 900.000 sunt pensionari pe caz de boala. De 20 de ani statul s-a intins cu cheltuielile, pana cand a pleznit: foarte multi cheltuie si putini contribuie.

Daca masurile de austeritate nu sunt aplicate acum, urgent si pana la capat, consecintele le va simti fiecare roman. Responsabilitatea si solidaritatea pe care le cerem, trebuie sa inceapa cu fiecare dintre noi, reprezentantii PDL”, a declarat Sulfina Barbu.

„Organizatia de femei a PDL a decis sa solicite Guvernului sa caute solutii pentru a nu diminua alocatia si indemnizatia pentru cresterea copiilor. Este corecta si necesara solicitarea presedintelui Traian Basescu de a reaseza sistemul de protectie sociala, astfel incat de ajutoarele sociale sa beneficieze doar categoriile sociale vulnerabile si sa evitam cumularea nejustificata de diverse ajutoare sociale.

Ajutorul pentru cresterea copiilor insa, nu este un ajutor de care poti profita mintind. Aici lucrurile sunt clare, cu nasterea unui copil nu poti pacali autoritatile.

Total de acord ca statul nu mai are de unde sa cheltuiasca la fel de mult ca inainte, dar scopul planului de austeritate este redresarea Romaniei. Si nimeni nu poate gandi revigorarea Romaniei pe termen lung fara sprijinul acordat familiilor in cresterea copiilor.

In Biroul Permanent al OFPDL am decis de asemenea, sa inaintam PDL propunerea de a crea la nivel national un Fond de solidaritate. Propunem fiecarui parlamentar al PDL sa doneze 25% din suma forfetara si  alesilor locali ai partidului sa doneze 25% din indemnizatie pentru finantarea acestui fond. Fiecare organizatie judeteana a OFPDL va gestiona in judetul ei acest fond de solidaritate, pentru a ajuta o categorie de cetateni vulnerabili in fata crizei. Suntem constiente ca nu putem ajuta pe toata lumea. De aceea pentru ca acest fond chiar sa fie eficient, in fiecare judet va fi sprijinit grupul cel mai vulnerabil din zona: copii, batrani, familiile monoparentale, familiile cu ambii parinti someri. Este singurul mod in care ne putem respecta o promisiune facuta oamenilor, ca suntem alaturi de ei atunci cand trecem prin momente grele”, a declarat presedintele OFPDL Sulfina Barbu.

„Orice discutie realista despre măsurile necesare in acest moment arata un singur lucru: ca de fapt variantele de lucru sunt mult mai putine decat se vorbeste, iar taierea cheltuielilor cu salarii si pensii era necesara. Romania cheltuia mai mult decat isi permitea, in perioada de crestere economica. Este clar ca in perioada de criza aceste cheltuieli au devenit pur si simplu o cale de a ajunge repede in prapastie. PNL si PSD sunt foarte vocali pur si simplu pentru ca asa trebuie sa faca pentru a profita electoral. Toti oamenii din PSD si din PNL, care au fost la guvernare acum un an si acum doi ani, stiu ca nu se mai putea continua asa si se rugau doar sa nu fie ei cei care trebuie sa dea vestea proasta.

Pentru PDL nu exista decat o singura varianta: sa  sustina cu toata hotararea aceste masuri si sa arate ca sacrificiile pe care le cere populatiei au o finalitate pozitiva intr-un termen rezonabil. PDL trebuie sa comunice si sa explice cetatenilor masurile de austeritate, cu toate fortele, implicand toate organizatiile locale ale partidului si toti membrii.

Daca PSD si PNL vor opta pentru tactica dezinformarii populatiei prin raspandirea la nivel local a unor informatii false, pentru a produce panica pe care sa o speculeze electoral, PDL trebuie sa discute cu cetatenii real si sa arate clar de ce s-au luat aceste masuri” a declarat Sulfina Barbu

COMUNICAT DE PRESA

Informatiile aparute in data de 12 mai 2010, despre modificarile aduse de Comisia de administratie publica, amenajarea teritoriului si echiliru ecologic, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 114 / 2007, contin o serie inadvertente care se impun clarificate.

Prin urmare, consideram necesar a face urmatoarele corectii:

1. Comisia a adoptat OUG 114 care are raport de respingere de la Senat.
2. OUG 114/ 2007 a fost introdusa pe ordinea de zi a sedintei din data de 11 mai 2010 cu respectarea articolului 50 din Regulamentul Camerei Deputatilor. Ordinea de zi suplimentara a fost supusa votului membrilor Comisiei si a fost adoptata cu unanimitate de voturi.
3. In plus, in 27 aprilie 2010, in cadrul sedintei comisiei au fost distribuite amendamentele aduse acestui act normativ, pentru o prima lectura a membrilor comisiei.
4. Articolul 71 al OUG 114/2007 a fost modificat in baza urmatoarele argumente:
   1. Interdictia schimbarii destinatiei spatiilor verzi era sub incidenta dublei reglementari, fiind prezenta atat in OUG 114/ 2007, care modifica Legea cadru in domeniul protectiei mediului, cat si in Legea 24/ 2007 privind reglementarea si administratea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor. Dubla reglementare este interzisa potrivit normelor de tehnica legislativa potrivit articolului 14 din Legea 24/2000. Mai mult, dubla reglementare a acestei prevederi trebuia eliminata, intrucat producea obstacole chiar in implementarea interdictiei in sine.
   2. Prin urmare, interdictia schimbarii destinatiei spatiilor verzi nu a fost eliminata din legislatia de mediu din Romania, ea regasindu-se in Legea 24/2007, la articolul 18, acestea fiind legea speciala pentru protejarea spatiilor verzi.
   3. S-a optat pentru formula in care in articolul 71 din OUG 114/2007 a fost introdusa trimiterea la Legea 24/2007, deoarece Legea 24/2007 se incadreaza in  legislatia specifica, adica reglementeaza in detaliu protejarea spatiilor verzi.
   4. Mai exact, in Legea 24/2007 sunt prevazute: interdictia schimbarii destinatiei spatiilor verzi, precum si sanctiunile pentru incalcarea acestei interdictii, aplicate persoanelor fizice si juridice; obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniu; obligatia autoritatilor de a realiza registre locale ale spatiilor verzi si sanctiunile pentru nerealizarea acestora.
5. In plus, OUG 114/2007 a generat dificultati si confuzii in aplicare, deoarece textul ordonantei nu continea definitia clara a termenului “spatiu verde”, lacuna remediata prin amendamentele votate in sedinta comisiei, din data de 11 mai.

In concluzie, mentionam ca interdictia de a schimba destinatia spatiilor verzi nu a fost eliminata din legislatia de mediu din Romania si ca in continuare in Romania nu se poate construi pe spatiile verzi. Spatiile verzi sunt protejate in continuare, intr-o lege – Legea 114/2007 – care reglementeaza in detaliu interdictii, obligatii si  responsabilitati pentru persoane fizice si juridice, precum si sanctiuni pentru incalcarea legii.

Evenimentul a fost dedicat colectării selective a deşeurilor de ambalaje şi face parte din proiectul „Viaţa după colectare” realizat de MaiMultVerde şi Coca-Cola HBC România în parteneriat cu Eco-Rom Ambalaje SA. Acest proiect îşi propune să încurajeze publicul să îşi ceară dreptul la colectare selectivă: amplasarea containerelor galbene, albastre şi verzi cât mai aproape de locuinţă. Andreea Marin Bănică şi  Dragoş Bucurenci, preşedintele MaiMultVerde, au prezentat rezultatele proiectului în 2009 şi planurile pentru 2010.

În 2009, proiectul „Viaţa după colectare” a convins peste 2.000 de români să scrie primarilor şi să le ceară sisteme de colectare selectivă a deşeurilor la poarta locuinţei. Pe site-ul www.viatadupacolectare.ro ei au avut la dispoziţie informaţii despre colectarea selectivă, legislaţie românească şi europeană, precum şi modele de scrisori către primărie care puteau fi trimise direct de pe site. Tot aici poate fi semnată şi petiţia online pentru susţinerea colectării selective, care în 2009 a strâns peste 2.100 de semnături. Proiectul a fost susţinut şi de alte personalităţi: Cristian Mungiu, Malvina Cservenschi, Gianina Corondan, europarlamentarul Daciana Sârbu, Zoli Toth (Sistem), jurnalista Simona Tache, Sulfina Barbu şi Korodi Attila, foşti Miniştri ai Mediului. Şi Trupa Interzis.

Sulfina Barbu, Preşedinte Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor

“Colectarea selectiva în România seamană cu emisiunea „Pierdut în Panama”. Un fel de cursa cu obstacole. Într-un timp foarte scurt, avem de recuperat foarte mult şi de ocolit multe obstacole. Implicarea societăţii civile şi a personalităţilor din spaţiul public, în lupta pentru protejarea mediului, este o garanţie că vom reuşi să urnim lucrurile.  Impreuna vom atrage atenţia  asupra faptului că exista o soluţie pentru protejarea mediului, simpla, la îndemâna noastră: să ne rupem 5 minute din timpul nostru, pentru a sorta gunoiul menajer. Un efort mic, cu un impact mare însă.

Proiectele de mediu aduc locuri de muncă verzi. colectarea selectivă a deşeurilor este un bun exemplu. Creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor poate crea locuri de muncă în firmele care se ocupă cu colectarea deşeurilor sau cu producerea infrastructurii specifice cum sunt containerele speciale sau în firmele care se ocupa cu reciclarea deşeurilor. Mediul este o resursă pe care nu ne putem permite să o mai neglijăm.”