Articolul din Jurnalul National este o calomnie

18. Aug, 2009 | Presa

Ca urmare a articolului “Cum au furat banii de la inundatii”, publicat in ziarul Jurnalul National, in 17 august 2009, in virtutea dreptului la replica, doresc sa fac urmatoarele precizari:

  1. Nominalizarea firmelor de proiectare si executie s-a facut de catre Directiile Bazinale de Ape si nu de catre Ministerul Mediului, asa cum incearca sa sugereze materialul din Jurnalul National. Conform legislatiei in vigoare, obligatia publicarii contractelor pentru refacerea infrastructurii afectate de inundatii este a autoritatii contractante, in cazul de fata a directiilor bazinale (rgionale) ale Administratiei Nationale Apele Romane.
  1. Atribuirea lucrarilor pentru inlaturarea efectelor inundatiilor din 2005 si 2006 s-a facut conform legii, in baza OG 60/2001 privind achizitiile publice, in cazul situatiei de forta majora.
  1. Fondurile pentru inlaturarea efectelor inundatiilor au fost aprobate prin Hotarari de Guvern, respectiv HG 469/2005 si HG 828/2005, prin urmare nu putem vorbi despre decizia ministrului Mediului, ci despre decizia Guvernului Romaniei.
  1. Cuantumul sumelor aprobate in guvern a fost stabilit exclusiv in baza pagubelor inregistrate la fata locului. Toate evaluarile au fost facute de comisiile judetene si au fost semnate de prefectul din fiecare judet . Cresterea sumelor alocate initial s-a facut pe criteriul redimensionarii lucrarii de investitii pe masura evaluarilor ulterioare efectuate de catre specialisti.
  1. Contractele au fost atribuite in baza HG 469 din 2005 prin licitatie restransa si nu prin negociere cu o singura sursa – asa cum se precizeaza in articol, iar anuntul de participare a fost publicat conform legii.
  1. HG 469/2005 prevede fonduri de 3,5 milioane RON si nu de 35 de milioane RON, asa cum apare in articolul din Jurnalul National. O greseala despre care cred ca a fost facuta intentionat, avand in vedere obiectivul clar al articolului, de a induce suspiciunea unei culpe in ceea ce ma priveste.
  1. Avand in vedere procedura de alocare a lucrarilor cu finantare comunitara, aceste fonduri au fost directionate catre lucrarile care nu aveau un grad maxim de urgenta si care permiteau derularea procedurilor de achizitii publice. Orice intarziere a lucrarilor, in conditiile efectelor dramatice ale inundatiilor si in contextul in care fenomenul se putea repeta, putea avea consecinte incomparabil mai grave.
  1. In plus, creditele europene solicitate initial au fost alocate mai tarziu decat a fost prevazut, iar unele sume au fost reduse, prin urmare a fost necesar sa se asigure fonduri de la bugetul de stat pentru continuarea lucrarilor pana la momentul primirii integrale a sumelor din fonduri europene.
  1. Ideea ca Sulfina Barbu „a inprumutat 100 de milioane de euro” (un gen de subtitlu aparut in stirile difuzate de postul de televiziune Antena3) este o grosolana distorsionare a realitatii. Creditele externe au fost contractate intrucat in bugetul anului 2005 pentru Ministerul Mediului nu au fost prevazute sumele necesare pentru inlaturarea efectelor unor posibile inundatii.
  1. In ceea ce priveste selectarea firmelor, chiar Jurnalul National recunoaste ca au fost contractate pentru lucrari peste 50 de firme, aceasta fiind o garantie ca nu au existat favorizati, mai ales in conditiile in care este nevoie de firme cu un profil precis si cu experienta in domeniul lucrarilor de infrastructura hidrotehnica. Toate firmele trebuie sa fie agrementate conform legii.
  1. Corpul de control al primului-ministru Calin Popescu Tariceanu si Ministerul Finanatelor Publici a efectuat controale la toate ministerele care au primit fonduri pentru inlaturarea efectelor inundatiilor din 2005 si 2006, inclusiv la ministerul Mediului, si nu au fost semnalate incalcari ale legii in atribuirea lucrarilor.

Ca om politic recunosc si respect dreptul presei de a chestiona si de a critica oamenii politici. Demersul jurnalistic critic la adresa unui om politic este necesar si pozitiv, cu conditia ca acesta sa se bazeze pe argumente clare si pe fapte reale, si nu pe manipularea informatiilor si pe distorsionarea realitatii. De asemenea, consider ca un demers jurnalistic corect se intemeiaza pe dreptul acordat omului politic criticat de a-si prezenta la randul lui argumentele.

Doresc sa cred ca articolul din Jurnalului National nu este parte a unei campaniei de atac la adresa unui „apropiat al preşedintelui Traian Băsescu”, asa cum se exprima chiar Jurnalul National. Insa faptul ca Jurnalul National publica un articol extrem de amplu, bazat pe argumente trunchiate si alterarea realitatii, nu face decat sa confirme ipoteza unui atac cu obiective electorale.